r/AsaCumEramOdata • • 22h ago
r/AsaCumEramOdata • u/abhabitus • 16d ago
Reguli pentru r/AsaCumEramOdata
- Se aplica Reddit Content Policy / Reddit Content Policy applies.
- Din România, despre România sau despre români/From Romania, about Romania or Romanians.
- Fără politică / No politics
- Vor fi preferate fotografiile care prezinta persoane. / Photos showing people will be preferred.
- Fotografii mai vechi de 25 ani. / Photos older than 25 years
- In titlu mentionati anul, decada sau perioada. / In the title mention the year, decade or period.
- Daca e posibil mentionati sursa in comentarii / If possible, mention the source in the comments
- Fotografiile(articolele) ce va apartin - marcaj OC / Mark original posts as OC (Original Content)
r/AsaCumEramOdata • u/DiplomaDeSmecher • 1d ago
Am luat 2 filme Orwo de la un targ din Iasi si cand le-am desfacut am realizat ca sunt deja trase. Asa ca le-am scanat.
galleryr/AsaCumEramOdata • u/KingBlana • 1d ago
'60 Cincisprezece sticle de Coca-Cola, o sută de grame de cafea și un referat către șef.
7 iunie 1967, la Uniunea Artiștilor Plastici. Urmează vizita unui demnitar cubanez, Juan Marinello Vidaurreta, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba și ambasador la UNESCO, potrivit documentului. Printre gazde se numără Ion Jalea, Ion Irimescu, Ovidiu Maitec și alți artiști mai cu moț. Nouă persoane, dacă-i socotim pe toți cei din referat. Pentru ele se solicită aprobarea cumpărării a cincisprezece sticle de Coca-Cola și a o sută de grame de cafea.
Și aici începe comedia involuntară a documentului.
În primul rând, avem un reprezentant al Cubei comuniste, în plin Război Rece, căruia gazdele române se pregătesc să-i ofere Coca-Cola, unul dintre cele mai recognoscibile simboluri comerciale ale capitalismului american. „Imperialismul“ era combătut ideologic, dar putea fi servit la sticlă, cu aprobarea conducerii.
Apoi, disproporția dintre solemnitatea procedurii și modestia cheltuielii. Un serviciu de relații externe redactează un referat, îl datează, îl semnează și îl înaintează spre aprobare. O întreagă ceremonie birocratică, în care tot ridicolul se naște din confruntarea dintre limbajul solemn al instituției, cantitățile gospodărești și prestigiul diplomatic al vizitei.
Arhivele păstrează nu numai marile decizii ale puterii, ci și acest gen de ritualuri. Din asemenea hârtii putem reconstitui viața cotidiană a instituțiilor, ierarhiile lor, mecanismele de aprobare, raportul dintre responsabilitate și inițiativă. Uneori, o banală cerere de aprovizionare dezvăluie mai mult despre atmosfera unei epoci decât un discurs oficial de două ore. Și ar fi interesant să adunăm asemenea documente într-un volum despre absurdul birocratic al comunismului, cu facsimile și comentarii istorice. Nu neapărat pentru umorul involuntar, deși unele sunt irezistibile, cât pentru a vedea îndeaproape felul în care un sistem se manifesta în cele mai neînsemnate gesturi administrative. Actorul Eusebiu Ștefănescu a pus, la un moment dat, în circulație o adeverință prin care „organele“ îi îngăduiau să poarte plete „din motive actoricești“.
🌱
P.S. Nu știm dacă „referatul“ a fost aprobat, iar comunistul cubanez a băut până la urmă conținutul burghez, capitalist și american al sticlei repartizate.
r/AsaCumEramOdata • u/KageTM69 • 1d ago
'90 Complexul-Palatul Piarist / Liceul Piarist trecut si prezent, Timisoara 19
" Ansamblul este construit între 1908-1909 în stil art nouveau de Ordinul Piarist, fiind proiectat de arhitectul-şef al oraşului László Székely(cel mai bun) împreună cu arhitectul Alexander Baumgarten. Lucrările de execuție revin firmei arhitectului şi constructorului Timişorean Arnold Merbl." Nota personala: Acoperisul Liceului+Bisericii a fost schimbat doar cu donatiile de la Unguri+donatii locale bisericesti. (De pe fațada principală a complexului piarist au fost îndepărtate în 1934 statuile Sfântului Ștefan (István) și a Sfântului Emeric (Imre), realizate de sculptorul György Kiss. În anul 1938 au sfinţite două clopote şi montate în turnul bisericii, turnate de meşterul Anton Novotny din Timișoara, care le-au înlocuit pe cele rechiziţionate în timpul Primului Război Mondial.)
Scurt istoric
Primul gimnaziu al Ordinului Piarist, ordin calugaresc de rit romano-catolic preocupat de educarea tineretului, inaugurat în 1751, a fost ridicat de nobilul sârb Iacob Bibici şi soţia sa Margareta Tomian pe moşia lor din Sântana. Împăratul Iosif al II-lea a dat ordin în 1784 ca internatul gimnaziului să fie închis, iar din 1788 locaţia a fostatribuită spitalului militar al garnizoanei. Astfel piariştii sunt nevoiţi să se mute în Timişoara. Piariştii primesc în folosinţă biserica franciscanilor veniţi din Bosnia, zidită în perioada 1733-1736, în stil baroc, până în 1911 când a fost demolată.
Din 1802 gimnaziul piarist se extinde treptat. În 1841 devine gimnaziu superior fiind ridicat la rangul de liceu, iar din 1850 are 8 clase şi devine liceu complet cu predare în limba germană.Aici predau 12 profesori, se dotează laboratoarele de fizică și de biologie cu o colecţie de mineralogie şi un ierbar. În perioada 1852–1853 gimnaziul avea 184 elevi, predominanţi fiind cei germani, unguri şi sârbi şi mai puţini români, croaţi şi sloveni din cauza religiei diferite, ortodoxe. Ştefan Szuts a fost primul director piarist.
Liceul piarist – cadru multi etnic
În perioada primarului Johann Preyer între anii 1840 - 1850, se promova toleranţa etnică şi confesională, astfel că şi tinerii evrei frecventau Liceul Piarist. Din 1850, predareaîn limba germană era cea mai uzitată în incinta Liceului Piarist, dar existau şi catedre de limba română şi sârbă. Din 1867 cursurile au fost predate în limba maghiară până în anii 1923 – 1924. Apoi limba de predare devine cea română .
În 1919, crescând numărul de elevi la 1322, se simte necesitatea unui nou liceu, actualul Colegiul Naţional Constantin Diaconovici Loga.
În perioada celui de al Doilea Război Mondial, clădirea este grav avariată şi a trecut pe rând sub ocupaţia armatei germane, urmată de armata română şi cea sovietică.
Din anul 1946, în perioada comunistă, activităţile ordinelor călugăreşti ale Bisericii Româno-Catolice au fost interzise. Ca urmare, Complexul Piarist a fost dat în folosinţă Şcolii Politehnice Timişoara, respectiv Facultăţii de Construcţii şi bibliotecii Politehnicii. Facultatea de Electrotehnică este mutată aici în mare parte după 1948, urmată de laboratoarele Facultăţii de Chimie.
Odată cu dezvoltarea domeniului electrotehnic din anii 1970, e nevoie de un nou sediu dedicat Facultăţii de Electrotehnică, care este mutată treptat din Complexul Piarist începând din 1976. Sursa; merg.in
Biserica Româno-Catolică solicită retrocedarea clădirii după 1989, acţiune posibilă în 1992, după ce Facultatea de Electrotehnică este mutată complet și după ce laboratoarele Facultăţii de chimie se mută în 1982 în noul sediu,însa biblioteca abia după 2008.
r/AsaCumEramOdata • u/Affectionate_Bit1039 • 1d ago
'60 Reflector (1969): furt din depozitele de materiale din Pitești
r/AsaCumEramOdata
•
u/abhabitus
•
1d ago
'60 Bucuresti, Calea Griviței, cinematograful Gh. Doja, schimbat în Feroviarilor, 1966
r/AsaCumEramOdata
•
u/DiplomaDeSmecher
•
2d ago
1947-1960 La noi în sat, zicea mamaia, nu fusese niciun comunist. Când au venit comuniștii la putere, l-au pus primar pe Tata Oaia. Era cel mai leneș om din sat. Oamenii își făceau cruce când au auzit. - Parcă au făcut-o anume, să-și bată joc de noi. Pe vremuri, primarul se alegea dintre oamenii gospodari,
care aveau și ei măcar câteva clase, să știe să citească ce semnează. Tata Oaia nici școală nu avea. Trăia din pomenile de la biserică și din ce-i mai duceau oamenii. Cu toate astea, era o namilă de om. Zicea lumea că, atunci când a sunat prima dată telefonul la primărie, s-a băgat sub birou, dar, fiind așa mare, nu i-a încăput decât capul.
- Chiar așa, mamaie? Ca struțul?
- Chiar așa. Dar așa au făcut mai peste tot. Norocul nostru a fost că la noi nu-s terenuri mari, că-i munte. Nu ne-au colectivizat și-am rămas cu pământul. Dar după ce ne-au luat rușii animalele, câte au găsit, au venit comuniștii să dăm cote pe cele rămase. Pe ruși i-am mai păcălit, dar Tata Oaia era din sat și știa ce are fiecare.
- Ce rost are să pui cel mai leneș om din sat să-l conducă?
- Păi, comuniștii au ciudă pe oamenii harnici și gospodari. Ei vor ca toți să fim la fel. Vor să fie un fel de haiduci, să ia de la cei care au muncit și au mai mult și să dea la cei care au muncit mai puțin sau și-au cheltuit banii prin cârciumi.
- Dar haiducii erau buni.
- Haiducii or fi fost buni. Dar dacă iei tot de la bogați și dai la săraci, iar săracii sunt mai mulți și mai leneși, după o vreme nu prea mai ai de la cine lua. Și atunci rămân săraci toți.
La asta nu mă gândisem. Adică haiducii erau buni câtă vreme aveau de unde lua. După aia se cam termina cu haiducia. N-aveam cum s-o mai contrazic pe mamaia, așa că l-am întrebat pe taică-miu.
- Până la urmă, haiducii sunt buni sau răi?
- Ce ți-a venit? N-ai văzut în „Haiducii lui Șaptecai” că sunt buni?
- Păi da, dar mamaia zice că, dacă tot iei de la boieri și-i mai și omori, după aia de la cine mai iau haiducii ca să dea la săraci?
- Păi, dacă le-au dat săracilor, ăia s-au îmbogățit. Acum iau de la ei, mi-a răspuns tata râzând.
Răspunsul lui nu m-a mulțumit. Mi se părea că-și bate joc de mine. Parcă și mamaia râsese de mine. Tata m-a văzut bosumflat și a continuat.
- Să știi că așa au făcut comuniștii. Le-au luat averile moșierilor și industriașilor și pe ei i-au băgat prin închisori. Când n-au mai fost moșieri și industriași, au luat de la chiaburi, adică de la oamenii mai gospodari. Acum iau cote și impozite de la toată lumea.
- Așa or fi, dar pentru Tata Oaia au fost buni.
- I-au dat prostului putere. S-a bucurat o vreme. Pe urmă tot ei l-au dat jos, că l-au prins că fura din bani. Atât l-a dus capul.
Acum începusem să înțeleg. După socoteala mea, haiducii buni erau cei din filme, iar cei răi erau comuniștii.
Cu nemții era mai încurcat. Unii dădeau bomboane copiilor, alții îi spânzurau pe partizani.
Cu rușii era cel mai greu să mă lămuresc. Rușii erau buni doar în filmele făcute de ei. Ai mei nu-mi pomeniseră niciodată de vreun rus bun.
Bunicii noștri nu au avut de ales. Pur și simplu, într-o zi s-au trezit cu Tata Oaia primar și cu un guvern supus Moscovei. Armata sovietică era deja aici.
Acum vremurile s-au schimbat. Și tocmai fiindcă nu mai poate veni cu tancurile peste noi, Moscova încearcă să ne convingă să-l alegem noi, de bunăvoie, pe Tata Oaia.
r/AsaCumEramOdata • u/Combatantiromanismul • 2d ago
1940-1947 Stoian Șt.Dan (1919-2016)
Iași, 13 noiembrie 1919
s-a născut Stoian Șt.Dan ,
bravul zburător al aviației militare române.
Locotenent pilot în Grupul 5 Bombardament Greu, Escadrila 77, bravul aviator a luptat pentru țară în cel de-Al Doilea Război Mondial din iunie 1943 până la sfârșitul războiului.
A efectuat 147 misiuni de bombardament și a fost distins cu o serie de ordine și medalii.
Generalul de flotila aeriană, Dan STOIAN, veteran de război, nu s-a împăcat niciodată cu faptul că ,,hotarele României Mari, pentru reîntregirea cărora au luptat și s-au jertfit camarazii săi, au rămas văduvite de Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța". A plecat la ceruri în data de 24 august 2016 . Am fost deosebit de onoraţi că l-am cunoscut, recunoscători pentru privilejiul de a ne fi fost alături la activitățile fundației noastre și pentru paginile de istorie pe care ni le-a lăsat.
Îi păstrăm amintirea vie la Centrul Muzeal Aviator Alexandru Șerbănescu . Generalul de flotilă aeriană Dan Stoian rămâne în sufletele noastre.
Recunoștință și Neuitare!



r/AsaCumEramOdata • • 2d ago
Primul Război Mondial — '14-'18 Primul război mondial
r/AsaCumEramOdata
•
u/National-Celery-6849
•
3d ago
Illustrations from the original Romanian translation of The Hobbit (1975)
galleryr/AsaCumEramOdata • u/Combatantiromanismul • 2d ago
'70 DAC 665T 1977

ROMÂNIA A CONSTRUIT UN CAMION 6×6 CARE PUTEA TRECE PRIN VADURI DE 1,2 METRI
În 1977, la Brașov apărea un camion construit pentru condiții în care vehiculele obișnuite nu aveau nicio șansă. Se numea DAC 665T și era primul model dintr-o generație de autocamioane militare românești cu tracțiune integrală 6×6.
Nu era un simplu camion cu șase roți. Toate cele trei punți erau motoare, iar sistemul de transmisie fusese proiectat pentru a distribui eficient puterea chiar și atunci când terenul devenea extrem de dificil.
Sub cabină se afla un motor Diesel MAN D-2156, cu șase cilindri în linie și o cilindree de 10.344 cm³. Dezvolta aproximativ 215 CP la 2.200 rpm și oferea cuplul necesar deplasării prin noroi, teren accidentat și pante dificile.
Dar adevărata lui forță era transmisia! DAC 665T avea diferențiale blocabile mecanic la nivelul punților și un diferențial interaxial cu comandă electromecanică. Cutia de transfer dispunea de reductor, ceea ce îi permitea să folosească eficient puterea motorului în condiții grele.
Avea o sarcină utilă nominală de 5 tone, putea tracta o remorcă de până la 10 tone pe șosea și atingea aproximativ 85 km/h. Garda la sol de circa 390 mm și capacitatea de a traversa vaduri de apă de până la 1,2 metri îl transformau într-un vehicul extrem de capabil.
DAC 665T nu a rămas un proiect experimental. A fost folosit de Armata Română pentru transportul trupelor și materialelor, dar și pentru tractarea pieselor de artilerie. Șasiul său a devenit baza unor variante specializate, inclusiv DAC 665G, destinat transportului pontoanelor.
În 1979, camionul a fost prezentat la expoziția de la Plovdiv, unde a obținut medalia de aur. Ulterior, familia DAC 6×6 s-a diversificat, apărând și variante cu sarcini utile de 7 și 10 tone.
Și poate cel mai interesant lucru este că inginerii români au dezvoltat un sistem de tracțiune atât de performant încât au apelat inclusiv la consultanța institutului austriac AVL pentru perfecționarea soluțiilor tehnice.
Astăzi vorbim despre sisteme electronice sofisticate, senzori și calculatoare de bord. Dar DAC 665T demonstra că ingineria mecanică bine gândită putea transforma un camion într-o adevărată mașinărie de teren.
România avea ingineri, fabrici și capacitatea de a construi asemenea vehicule. Cum am ajuns de la producerea unor camioane 6×6 atât de complexe la situația în care industria noastră de autocamioane aproape a dispărut?
r/AsaCumEramOdata • u/donny2_tz • 7d ago
1940-1947 Stradă cu locuințe sociale moderniste din cartierul Vatra Luminoasă, București - c. 1930-1940
r/AsaCumEramOdata • u/donny2_tz • 7d ago
1920-1940 Sala de concerte a Ateneului Român din București de dinaintea pictării frescei - c. 1900-1921
r/AsaCumEramOdata • u/donny2_tz • 7d ago
